Pura vida!

Asta e un fel de mantra a dumnealor, bastinasi de Costa Rica. Si functioneaza both ways. Adica tine loc si de "asta da viata, nene!" cat si de "asta-i viata, futu-i ma-sa!" Si baietii se tin de cuvant. Obsedati de tot ce tine de "eco" mai putin de economie, au niste taxe de mediu ingrozitoare si, pentru o tara cat o palma, peste 30 de parcuri nationale. Plajele primesc toate clasificari in banderole de diverse culori si oamenii se mandresc cu asta care mai de care, punand in fiecare an la intrarea pe plaja cate o placuta cu clasificarea anului respectiv. Intre ele, o pancarta cu "nu hraniti animalele, le deranjati dieta". Tare, nu? Asta a propos de clivaje si lag-uri de tot felul.
Uite balena! Ma uit in zare, la vreo 300 de metri de tarm o ditai aratarea plescaia atuncand apa la vreo 10 metri. Tac, trag o poza la timp si ma injur inca o data ca nu mi-am luat din Mexic un tele. Am reparat asta la intoarcere. Ma rog, asa arata balena. Cred ca e de fapt un casalot. A lot of casalot.
La intoarcere, din Mexic spre Amsterdam, am trait o chestie unica: ma rog, sunt eu naiv si sentimental, dar zburam paralel cu coasta Americii de Nord, era noapte, sub noi Atlanticul, si in departare, cat vezi cu ochii, which is a great deal daca esti la zece mii, Atlantida! Sau, ma rog, Chicago, cine stie, un brau de lumini sclipind a aur. Cacator!

PS
In Amsterdam mi-au confiscat tequila reposada, pour les connaisseurs, pentru ca mexicanii sigileaza cu un snur, nu cu termolipire ca europenii filoamericani si paranoici. In avionul de la Amsterdam la Bucuresti am mers alaturi de 3 muncitori suceveni care lucrau in JAMAICA!!!, cacanarii perfecti care vorbeau la telefon in timpul zborului si cereau intruna vodca, desi era clar ca nu vor primi.
Filmarea a fost ok.